Nadia Russo

Își pierde de mică ambii părinți, fiind crescută de sora ei mai mare și de rudele din Chişinău, unde urmează și liceul, apoi Artele Frumoase.

În 1925, se căsătoreşte cu Alexandru Russo de care însă divorțează când acesta nu este de acord cu pasiunea pentru aviație a Nadiei. În 1936, se înscrie la Şcoala de aviatie „Mircea Cantacuzino” și este instruită de Constantin Abeles, obţinând brevetul de pilot Gr. II cu numarul 11. În 1937, concurează pentru Cupa „Mircea Cantacuzino” și face parte din echipa României care participă la Concursul Aeronautic al Micii Antante.

În 1939, zboară la mitingul aviatic din Râmnicu Vâlcea și participă la concursul pentru obţinerea Cupei Aeroclubului Braşov. Face parte, începând cu anul 1940, din Escadrila Sanitară a Ministerului Aerului şi Marinei. În urma activităților eroice de salvare, Nadia Russo este decorată cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade clasa Crucea de Aur, Ordinul „Virtutea Aeronautică” clasa Crucea de Aur, Ordinul „Regina Maria” şi „Vulturul German”.

Se stinge din viaţă, la Buftea, pe 19 ianuarie 1988.