Ionel Ghica

„Din cercul tânăr şi entuziast de amatori, se scria în revista „Aripi”, anul II, nr.26 din 15 martie 1932, strânşi în jurul regretatului Mircea Cantacuzino, fără îndoială că domnul Ionel Ghica practică turismul aerian în adevărata accepţie a cuvântului…”.

Deşi nu a învăţat să zboare la şcoala lui Mircea Cantacuzino, aderă la ideile acestuia, devenind membru fondator al Asociaţiei pentru Propăşirea Turismului Aerian.
Bate recordul naţional de distanţă fără escală – 1.900 km – şi recordul naţional de viteză pe distanţa de 2.000 de km în linie dreaptă.

Face parte din echipajul lui Oculeanu, pe traseul Bucureşti – Varşovia – Bucureşti, parcurs în 11 ore şi 57 minute. Pe 11 septembrie 1931, zboară singur pe ruta Bucureşti – Cernăuţi – Bucureşti și efectuează primul raid românesc deasupra Africii, pe traseul Bucureşti – Istanbul – Konia – Alep – Damasc – Gaza – Cairo – Asuan – Oadihalfa – Adbara.

Devine celebrul cu zborul Bucureşti – Saigon (25.000 km), unul dintre marile recorduri ale epocii, fiind primul aviator român care traversează Asia.

Din nefericire – soarta are, uneori, ironii greu de înţeles – Ionel Ghica moare în plină glorie în urma unei grave intoxicări. În memoria sa, familia Ghica instituie începând din ianuarie 1933 o Cupă anuală ce constă într-un concurs de viteză pe un parcurs dat, în ţară, însumând 1.500 de km.